marți, 23 martie 2010

O eM Ge

Se pare ca duc lucrurile de la o extrema la alta. Le duc, le car, "e grele" rau, dar e atat de placuta senzatia, incat mi-as mai putea dori inca 'n' momente neplacute si inca 'n+1' dezamagiri in jurul meu, pentru ca apoi sa pot sa mormai satisfacuta un 'mmm, ce bine e!'. E de-a dreptul placut sa gonesti intr-o veselie prin sensul giratoriu din Marasti, noaptea, cu suta la ora, sa nu stii unde mergi, daca mai ajungi, sau in ce stadiu final. Sa te sune prietenii la ora 2 noaptea ca au trecut prin Hunedoara- my love, in drum spre Sibiu, si si-au adus aminte de cineva, adica subsemnata eu, si cu ocazia asta sa o mai traga de maneca pentru a suta, mia, nu stiu cata oara in legatura cu data de 24 aprilie (biiiig smile) -Araad.Vita de Vie! Haos total!! De data asta exclusiv in sensul bun!

Ciudat, foarte ciudat as putea spune. Nici nu stiu ce sa fac. Sa ma mir toata de imprevizibilul cu care am fost inzestrata, sa stau sa ma plang in stanga si-n dreapta ca nu stiu ce mi se intampla sau pur si simplu sa adopt atitudinea de 'I don`t give a sh*t'? Reflectam. 1 min, 2 min, prea mult deja. Intervine somnul si o sa-mi spulbere si cea mai mica farama de inspiratie; ar fi pacat. Bun, aleg ultima si cea mai sictirita varianta! Asa vreau? Asa fac. Asa simt? Ma gandesc de 2*2*2 .... ori inainte sa fac vreo miscare. Asa cred? Exista posibilitatea sa fie o supozitie corecta. Daca nu, cel putin din punct de vedere gramatical, sigur e!

Asadar si prin urmare, avand in vedere si constatand starea mea de spirit actuala.. imi permit sa ma laud, sa ma felicit si sa-mi trag vreo 2 pumni (palme- prea light) pentru excesul de tampenie (nefondata) de care am suferit in ultima perioada!

luni, 22 martie 2010

Bittersweet


Trag adanc aer in piept si-mi zic "start!", dar constat cu stupoare lipsa acuta de idei. Poate e pentru prima data cand nu stiu ce sa scriu, totul e in contradictoriu cu ceea ce simt, sau .. nu mai simt. Nici eu nu realizez, un lucru e cert, insa : e greu! Ce ti-e si cu lamentatul asta, bulucul de sentimente care nici macar nu se leaga unul cu altul, repulsia fata de ceea ce ma inconjoara. Da, am atins si stadiul asta, in care abia ma mai suport pe mine, ca sa inghit nemultumirile atator oameni care oricum .. nu vor nimic! Si stau sa ma gandesc. Merita? Intr-o lume in care totul se rezuma la "ceea ce vreau eu, asa cum vreau eu - pentru ca numai eu contez si nimeni altcineva". Mi-as dori sa pot sa fiu si eu asa, poate intr-o zi o sa aflu secretul si-o sa-l si aplic. Cineva imi zicea odata : "Nu trebuie sa te schimbi pentru nimeni si nimic in lume, trebuie sa ramai asa, sa fii tu pentru ca multi te apreciaza pentru asta!"

Sa fiu eu, bun. Sunt eu. Nu ma schimb. Raman aceeasi persoana. Pun suflet in tot. Adica tot, nimic exclus din ecuatie. Si, castig ce? Inca n-am ajuns la un raspuns cert, dar il miros .. nimic! Sau hai, o mica reformulare - nimic cert! Pentru ca totul ramane undeva in spate, ai totul si dintr-o data te trezesti cu mana goala, ba mai mult, si cu o palma,2,3 peste fata, ca deh, trebuie sa revii cumva la realitate si sa lasi frumusel visele deoparte.

Dupa mine, as zice asa: 'Fii tu pana la un anumit punct! Cand vezi ca nu se merita, renunta!', asta ca o consecinta a faptului ca prea multa lume pune in practica zicala "Scopul scuza mijloacele". Scop, mijloace .. ok, e bine sa ai teluri in viata, dar sa calci totul in picioare?.. se pare ca asta ar cam fi solutia optima, in ziua de azi. Yey! Evoluam. Defapt involuam, dar suntem prea prinsi in 'nimicul de zi cu zi' ca sa ne dam seama de asta. Ramane la latitudinea fiecaruia. Daca vrem, sigur putem!

sâmbătă, 20 martie 2010

I. MEMORIES OF THE PAST

Memories of the past - motivul pentru care ma aflu in fata faptului (deja) implinit, adica acest blog.

Am un sentiment ciudat, de parca as incepe sa compun introducerea la unul din acele proiecte pentru scoala - bagam definitia, sa scurtam drumul cat mai mult cu putinta (scuzati. licenta, sechele). E trist, dar realizez ca mi-am cam pierdut dexteritatea intr-ale blogurilor si expusului de sentimente; a trecut ceva timp si odata cu el s-a pierdut si 'colectia mea de ganduri, atacuri, ups and downs etc etc' de pe yahoo 360. M-am trezit fara ele. Bine, era si normal la modul in care reactionez eu, cam intarziat ce-i drept. Mergand pe ideea ca 'totul se intampla cu un anumit scop', am dat uitarii acea 'ratacire de sentimente' si m-am hotarat sa incep o serie nou-nouta.

To be continued ..